Săptămâna Patimilor este săptămâna în care ne izolăm de toate cele ale lumii (miecuri în săptămâna a 6-a din Post)
Bună dimineața.
O să vă las câteva gânduri pentru ziua de astăzi.
Astăzi moare Lazăr și peste 4 zile în va învia Domnul. Iar datorită acestei minuni se va duce vestea în tot Ierusalimul și în împrejurimi că Iisus Hristos e profet mare în faptă și în cuvânt. Datorită acestei învieri Iisus Hristos este primit în cetatea Ierusalimului ca laude, cu cântări, cu flori…. Creșterea puternică în popularitate îi face pe cărturari și farisei să se îngrijoreze și să caute un plan pentru a-L elimina și omorî.
„Astăzi Lazăr murind se îngroapă și-l plâng rudele; iar Tu, ca un Cunoscător mai înainte și Dumnezeu, ai proorocit pătimirea lui, zicând Apostolilor: Dar acum merg să înviez pe cel ce l-am zidit. Pentru aceasta, toți strigăm Ție: Slavă tăriei puterii Tale!” (Triod)
„Cu puterea Crucii Tale întărindu-mi gândul meu, cel slăbit de năvălirile vrăjmașului, îndreptează-l spre voia Ta, Doamne.” (Triod)
„Luminându-ne suflete cu postul, să mergem curați să întâmpinăm pe Hristos, Care vine cu trupul la Ierusalim.” (Triod)
Intrarea Domnului în Ierusalim în osanalele oamenilor este și chip al intrării Domnului în inima noastră.
„Veniți să gătim Domnului cele de întâmpinare, aducându-I stâlpări de virtuți; că așa-L vom primi în sufletul nostru, ca în cetatea Ierusalimului, închinându-ne și lăudându-L pe El.” (Triod)
Gătăți-vă sufletele fraților pentru cea mai frumoasă perioadă din an! Săptămâna Patimilor este săptămâna duhovnicească! Este săptămâna în care în Muntele Athos se închide trapeza mănăstirii. Fiecare călugăr rămâne mai mult la chilie, și doar ascultările cele stringente se fac. E săptămâna în care ar trebui să ne izolăm de lumea care ne-a tot otrăvit cu al ei duh. Și când zic lume, zic tot ceea ce ne ține legați și departe de Dumnezeu.
Opriți Facebook-ul în săptămâna Patimilor. Opriți notificările telefoanelor. Intrați aici: Settings – Notifications – Apps și debifați notificările la toate aplicațiile. Intrați acolo și opriți o săptămâna toate… lăsați doar apelurile și sms-urile (în cel mai bun caz).
Opriți știrile lumii ca să vă invadeze mintea. Opriți citirile nefolositoare… Izolați-vă de vacarmul shoppingului…. Lăsați Youtube-ul…. Nu vă înșelați zicând că stau pe Facebook sau pe Youtube că acolo mai vine și câte o chestie duhovnicească. Vine una duhovnicească și 10 fără de Dumnezeu. Oricum ar fi, toate mediile astea ne risipesc atenția de la sufletul nostru și de la Dumnezeu.
Ai curaj să stai cu tine însuți în săptămâna patimilor?
Ai curaj să stai în liniște în săptămâna aceasta și să vezi ce gânduri trimite inima ta minții tale?
Ai curaj să vezi ce ești și ce simți cu adevărat când nu mai dai nimic minții tale să macine din exterior?
Ne înconjurăm de informații și de ecrane, și de muzică, și de activități variate pentru că ne este frică să stăm cu noi înșine. Ne este frică să vedem ce este în noi. Dar Hristos Domnul în această săptămână ne ia de mânuță și se coboară cu noi în iadul nostru. Dar iadul nostru nu mai e așa iad căci El e plin de lumină lângă noi.
Eu când lucram la episcopie la Galați, în prima săptămână din Post și în săptămâna Mare, episcopul nu venea la birou, nu ieșea din casa lui. Toată administrația bisericească de la Arhiepiscopia Dunării de Jos (câteva zeci de persoane) lucrau fără el. El trebuia sa aprobe tot, dar în aceste 2 săptămâni el lipsea. Toți știam: Înaltul e în săptămâna duhovnicească. Toți știam: înaltul în această perioadă se roagă, stă în liniște, stă departe de hârtii, și de cele lumești. Era așa o chestie care m-a marcat frumos. Casa lui era lângă clădirea în care lucram noi. Eram învățați să-l vedem zilnic pe holurile administrației eparhiale, dar în aceste 2 săptămâni (prima și ultima din Post) lipsea.
Fiți curajoși! Rupeți legăturile cu lumea măcar o săptămână și dedicați-vă timpul doar sufletului vostru și Domnului! Săptămâna Patimilor este „luna noastră de miere” cu Domnul. Ce fac tinerii căsătoriți în luna de miere? Se retrag doar ei departe de văzul lumii și stau în intimitatea lor și se bucura de dragostea celuilalt. Luna de miere, deși un concept oarecum modern, are un temei bun: e perioada în care tinerii se apropie mult prin relații intime și pun o temelie solidă relației lor.
Știați că în primii doi ani de la căsătorie, duhovnicii nu impun tinerilor nici o zi de post….? De ce? Ca să se bucure de nunta lor! Mă refer la postul de relații trupești.
Haideți să facem și noi așa! Biserica e camera de nuntă a sufletului nostru cu Hristos! Inima noastră e „iatacul de nuntă” a întâlnirii sufletului nostru cu Hristos. Să nu vă smintească comparația, expresia este chiar de la sfinții părinți. Scriptura vorbește adesea despre relația de iubire între om și Dumnezeu ca despre relația de iubire dintre doi tineri îndrăgostiți.
Așa de fierbinte ne iubește Domnul și ar vrea să-și reverse în noi Viața Sa! „Foc am venit să aduc pe pământ, și ah cât aș vrea ca el să fie aprins acum” zice Domnul. Focul acesta e focul dragostei SfinteI Treimi pentru om.
Încadrați-vă de vineri seară (de la vecernia învierii lui Lazăr) și până la Duminica Tomii în programul bisericii ! Și fiți atenți cu mintea și inima ce are să vă zică Dumnezeu!
„Să întâmpinăm și noi pe Hristos-Dumnezeu împreună cu pruncii, aducând milostenie în loc de stâlpări (crenguțe înfrunzite), în rugăciunea inimii strigând cu ramuri: Osana! binecuvântați-L și-L preaînălțați în veci”. (Triod)
Iată ce cântare frumoasă în care se îmbină Intrarea în Ierusalim de Florii cu milostenia și rugăciunea inimii. Faceți milostenie de fiecare praznic al lui Hristos! Căci milostenia în zi de praznic e bucurie din bucurie împărtășită celorlalți. Nu lăsați rugăciunea inimii, rugăciunea neîncetată nici în zi de praznic, nici în timp de laudă, nici în biserică, nici acasă, nicăieri.
Închei cu o cântare de astăzi din Triod care pe mine ma impresionat și aș vrea s-o analizăm puțin.
„Israel se îmbracă cu porfiră şi cu vison, strălucind întru veșminte preoțești și împărătești și, îndestulându-se cu legea și cu profeții, se veselea în slujbele legii. Dar răstignindu-Te în afara porţilor pe Tine, Făcătorule de bine, Cel ce ai sărăcit, şi lepădându-se de Tine, după ce ai înviat, Cel ce eşti pururea în sânurile lui Dumnezeu-Tatăl, înseteazã de picătură harului, precum şi bogatul cel nemilostiv a făcut cu Lazăr cel sărac. Cã, în loc de porfiră şi de vison, s-a îmbrăcat în focul cel nestins. Şi se tânguieşte văzând pe poporul păgân, cel lipsit mai înainte de fărâmiturile adevărului, încălzindu-se acum în sânurile credinţei lui Avraam şi, cu porfira sângelui Tãu şi cu haina botezului îmbrăcat, împreună veselindu-se şi îndulcindu-se de darurile Tale şi zicând: Hristoase, Dumnezeul nostru, slavă Ţie.”
Această cântare face o comparație între bogatul nemilostiv cu săracul Lazăr și poporul Israel cu popoarele păgâne. Israelul strălucește în veșmintele preoțești și împărătești în templul lor cel mare și frumos (rezidit de Irod) îndestulându-se cu legea și profeții și cu slujbele lor. Dar în același timp Dumnezeu căruia ei îi aduc slujbă și înaintea căruia zic că se înfățișează, nu e templu cu ei, e afară, pe străzi, cu oamenii…. Vorbește, vindecă, face minuni, înțelepțește, mângâie…
Pe Dumnezeu căruia zic ei că îi aduc slujbă în templul cel fastuos, ei l-au omorât în afara cetății răstignindu-L. De ce în afara cetății Ierusalimului? Ca să nu se spurce evreii înainte de mânca Paștile lor! Ce înșelare! Hristos-Dumnezeul lor, Hristos-Paștilor, Hristos-Viața lor și lumii întregi, nu e primit în mijlocul „slavei” lor. Dar evreii răstignind pe Domnul, sunt în iad ca și bogatul nemilostiv și tânjesc după o picătură de Har pentru sufletul lor.
Iar neamurile păgâne care L-au primit pe Hristos sunt în rai ca Lazăr, încălzindu-se în sânurile credinței lui Avraam, veselindu-se și îndulcindu-se de darurile lui Hristos.
Cam atât pentru această zi.
Biserica ne recomandă astăzi să citim capitolul 58 din cartea profetului Isaia, despre adevăratul post care îi place Domnului.
Nu uitați miercurea și vinerea în săptămâna aceasta în unele biserici se săvârșește Sfânta Liturghie a darurilor seara. Cine nu mănâncă și are dezlegare la Sf. Împărtășanie poate merge să se împărtășească.
Post cu folos și bucurie! Pomeniți-mă și pe mine păcătosul!
(Claudiu Balan)