Nașterea lui Iisus în Ev. după Matei (partea 2) [2019]
Am ajuns la versetul 1 din capitolul 2 al Evangheliei după Matei:
- Iar dacă S-a născut Iisus în Betleemul Iudeii, în zilele lui Irod regele, iată magii de la Răsărit au venit în Ierusalim, întrebând:
Locul în care Mesia urma să se nască era proorocit cu mult timp în urmă de către proorocul Miheia:
„Şi tu, Betleeme Efrata, deşi eşti mic între miile lui Iuda, din tine va ieşi Stăpânitor peste Israel, iar obârşia Lui este dintru început, din zilele veşniciei.” (Miheia 5, 1)
Adică, deși tu Betleem, oraș mic între miile de orașe ale poporului lui Israel, totuși vei fi mare căci din tine se va naște cel pentru care există ISRAELUL, scopul pentru care a luat naștere acest popor: Mesia cel mult așteptat. Dar deși se va naște dintr-o femeie care locuiește în tine, Betleeme, nu uita că obârșia Lui, adică ORIGINEA Lui este din veșnicie… adică El este nenăscut.
Pruncul care se va naște e nenăscut ca Dumnezeu dar se face om, luând trup, și se naște din Fecioara Maria.
Betleem înseamnă „Casa Pâinii”. Cu adevărat Betleemul a devenit casa pâinii căci în acest oraș s-a născut cel ce avea să zică despre Sine: „Eu sunt Pâinea Care S-a pogorât din cer” sau „Eu sunt Pâinea cea adevărată”. Acest prunc născut în Betleem va zice peste ani: „Eu sunt pâinea vieţii; cel ce vine la Mine nu va flămânzi şi cel ce va crede în Mine nu va înseta niciodată. „ Și iarăși va zice: „Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar pâinea pe care Eu o voi da pentru viaţa lumii este trupul Meu. „
Nimic din viața lui Iisus nu e întâmplător, totul este SEMN. Totul are o rațiune extraordinară care se leagă cu toată viața lumii. Iisus Însuși e RAȚIUNEA Creației…. adică e ROSTUL pentru care a fost CREATĂ LUMEA. Toate celelalte rosturi se leagă de El ca fiind ROSTUL-MAMĂ. Toate sensurile vieților noastre au finalitatea în Iisus. Toate sensurile vieții animalelor au finalitate în Iisus. Tot sensul vieții minerale are sensul în Iisus. Tot sensul Universului are rostul în Iisus.
Iisus e în mijlocul Universului… toate gândite logic… duc firul existenței lor în Iisus Hristos.
Mergem mai departe cu evanghelia lui Matei…
- Unde este regele Iudeilor, Cel ce S-a născut? Căci am văzut la Răsărit steaua Lui şi am venit să ne închinăm Lui.
Cine sunt acești magi de la răsărit? Sunt niște oameni care nu știu mai nimic despre credința poporului Israel, despre Dumnezeul lor. Ei erau păgâni, se închinau la statui. Citeau stelele cerului și se închinau lor. Nu se închinau Creatorului. Și totuși Dumnezeu vorbește cu ei, îi cheamă… le dă o misiune…
De ce nu face asta în tot Israelul? De ce nu-i anunță Domnul pe toți evrei că urmează să se nască Iisus-Mesia? De ce nu-l luminează pe marele arhiereu de la templu care slujea lui Dumnezeu? Pentru că inimile evreilor erau întunecate, lipsite de credință, pline de formalism. Uitaseră de Dumnezeul adevărat… Iar Iisus când va crește mare le va zice: “Nu Moise v-a dat legea și niciunul din voi nu ține legea!” Auziți! Nimeni nu mai respecta legea lui Dumnezeu.
De aceea Domnul nu-și anunță Întruparea în poporul lui. Dar și din alt motiv. Că dacă ar fi aflat, s-ar fi pornit un mare val de invidie și ură și încet încet ar fi găsit eu cu cale să-l omoare de mic.
Vi se pare ciudat ce zic? Vi se pare mult? E mai grav decât atât, veți vedea. Dumnezeu reușește să vorbească mai ușor cu niște magi (vrăjitori) păgâni, decât cu oamenii din propriul lui popor. Magii, ghidați de această stea vin de la răsărit, către Ierusalim.
Se întreabă Sf. Ioan Gură de Aur așa: De ce vin oamenii aceștia sute de kilometri pe cămilele sau caii lor până la Ierusalim? Ce vor câștiga? Pruncul-rege pe care-l caută nu e un prunc bogat, ba dimpotrivă e născut într-o iesle…. familia lui e săracă. Pruncul-rege nu are palat. Micuțul rege nu are slujitori și nici armată în jurul lui.
Dacă ne gândim că vin ca să se pună bine cu mama lui acum când pruncul e mic, pentru ca atunci când se va face mare, să-și aducă aminte de ei, vom vedea că nici acest argument nu stă în picioare. De ce? Pentru că, cu siguranță, peste 30 de ani când acest prunc poate să ajungă rege, mama lui îi va uita. Totuși, cum să vii într-o țară care are deja rege, și să spui că s-a născut alt rege? Îți pui viața în pericol, căci acest anunț este ca o amenințare către actualul rege. Magii venind și aducând această veste își riscă viața… putea fi omorâți din cauza invidiei lui Irod.
Dar totuși acești magi vin. Din câte se pare singurul argument al venirii magilor este puterea lui Dumnezeu și voia Lui care-i stimulează să vină. Magii, acești oameni care se-nchinau făpturii vin să arate pe Făcătorul făcut om. Asta ca să rușineze Dumnezeu pe evrei…. și să le arate că ei care aveau legea lui Moise, profețiile despre venirea lui Mesia, aveau templul, aveau preoți și învățători n-au știut să-și dea seama de când se va naște Mesia. Nu vă imaginați ce rușine este să vină cineva din afara Israelului și să-i anunțe vestea pentru care ei așteptau de 5000 de ani.
De la căderea lui Adam și a Evei umanitatea aștepta pe aceste Mesia care va reface căderea lor.
Evreii erau mândri și se credeau buricul pământului râzând de celelalte popoare că sunt păgâne și se închină la idoli…, dar ei ajunseseră mai rău decât păgânii, pentru că deși slujeau în templu, formalismul lor li se făcuse un IDOL și mai mare.
Steaua care i-a ghidat pe magi nu era o simplă stea… era o lumină puternică, vizibilă chiar și ziua, și era mult mai aproape de pământ decât celelalte stele de pe cer. Steaua aceasta era o putere a lui Dumnezeu, o lucrarea minunată care ghida pe acești cititori în stele. Magii cititori în stele au descoperit pe Făcătorul stelelor, iar evreii cititori în Scripturile care-L mărturiseau pe Mesia, L-au omorât pe cruce.
Magii nu vin doar să-l vadă pe pruncul-rege ci să i se închine. Auziți! Acestui rege i se cuvine închinare…. căci cu adevărat era și este și Dumnezeu!
- Şi auzind, regele Irod s-a tulburat şi tot Ierusalimul împreună cu el.
Vestea adusă de magi a tulburat tot Ierusalimul. S-a împrăștiat rapid printre evrei. În loc să-i bucure, i-a tulburat! În loc să zică: În sfârșit trăim vremuri istorice, se naște Mesia! În loc să se ducă cu alai mare să-l caute pe prunc și să I se închine, să-L slăvească, să-L îngrijească, să-i poarte de grijă până ce va fi mare…. ei se tulbură și….
- Şi adunând pe toţi arhiereii şi cărturarii poporului, căuta să afle de la ei: Unde este să Se nască Hristos?
- Iar ei i-au zis: În Betleemul Iudeii, că aşa este scris de proorocul:
- „Şi tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nu eşti nicidecum cel mai mic între căpeteniile lui Iuda, căci din tine va ieşi Conducătorul care va paşte pe poporul Meu Israel”.
- Atunci Irod chemând în ascuns pe magi, a aflat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat steaua.
- Şi trimiţându-i la Betleem, le-a zis: Mergeţi şi cercetaţi cu de-amănuntul despre Prunc şi, dacă Îl veţi afla, vestiţi-mi şi mie, ca, venind şi eu, să mă închin Lui.
Arhiereii, preoții, mai marii Israelului nu merg la Betleem să vadă și ei pe acest prunc, măcar de curiozitate. Magii știau calea… Evreii puteau merge după ei… dar nu s-au dus. Auziți câtă indiferență! Dacă ați auzi astăzi că la Caraș-Severin s-a născut aseară viitorul președinte sau patriarh al României, nu ați fi măcar curioși să-l vedeți, să-i cunoașteți familia? Apoi să-i urmăriți viața? Magii pleacă singuri către pruncul-MESIA.
Fraților, MESIA este centrul credinței poporului Israel, este CENTRUL legii lui Moise, este UNICUL SCOP de a fi al Poporului ALES ISRAEL. Și ei nu sunt interesați.
- Iar ei, ascultând pe rege, au plecat şi iată, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit şi a stat deasupra, unde era Pruncul.
Magii merg după stea în continuare și ajung la Betleem, și acolo steaua se oprește.
- Şi văzând ei steaua, s-au bucurat cu bucurie mare foarte.
Auziți, s-au bucurat cu bucurie foarte mare! Ca și cum ar fi aflat ceea ce căutau toată viața! Ce taină! Israelul a așteptat toată viața pe Mesia, și până la urmă L-au găsit neamurile păgâne! Asta e taina magilor: Arată că Dumnezeu-Omul Iisus Hristos va fi primit de neamurile păgâne cu brațele deschise și respins de evrei. Respins de ai Săi, căci „întru ale sale a venit, dar ai Săi nu L-au cunoscut” (Ioan 1, 11)
- Şi intrând în casă, au văzut pe Prunc împreună cu Maria, mama Lui, şi căzând la pământ, s-au închinat Lui; şi deschizând vistieriile lor, I-au adus Lui daruri: aur, tămâie şi smirnă.
Au intrat în casă și au văzut pe cel mai frumos copilaș din lume, pe cel mai cuminte, pe cel mai blând. Pe cel ce prunc fiind dădea lapte în același timp la toți pruncii din lume. Era ținut în brațe dar în același timp ținea tot Pământul cu atotputernica Sa. Ce bucurie să-L afli pe Dumnezeu! Ce bucurie vor fi avut magii! Ce-aș vrea să am și eu această bucurie în inimă!
Gătiți-vă inimile voastre! Faceți-vă inimile voastre iesle ca să se așeze în ea pruncul-Iisus Hristos. Magii se bucură mult… și îi aduc daruri: I-au adus aur ca unui ÎMPĂRAT, căci lui Iisus i s-a dat toată puterea în cer și pe pământ de la Tatăl, așa cum chiar El o zice.
„Datu-Mi-s-a toată puterea, în cer şi pe pământ.” (Matei 28, 18)
Tămâie i se aduce ca unui preot, căci Iisus este MARELE ARHIEREU, MARELE PREOT care nu doar că aduce slujbă lui Dumnezeu, ci El Însuși se va face JERTFĂ pentru întreaga lume.
Iată ce spune Sf. Apostol Pavel:
- Drept aceea, având Arhiereu mare, Care a străbătut cerurile, pe Iisus, Fiul lui Dumnezeu, să ţinem cu tărie mărturisirea.
- Că nu avem Arhiereu care să nu poată suferi cu noi în slăbiciunile noastre, ci ispitit întru toate după asemănarea noastră, afară de păcat.
- Să ne apropiem, deci, cu încredere de tronul harului, ca să luăm milă şi să aflăm har, spre ajutor, la timp potrivit.
Iar smirnă i se aduce ca prevestire pentru suferințele ce avea să le sufere pe Cruce. Pruncul-Iisus este ÎMPĂRATUL-ARHIEREU-MIEL.
- Iar luând înştiinţare în vis să nu se mai întoarcă la Irod, pe altă cale s-au dus în ţara lor.
Maica Domnul se mira de toate acestea în inima ei… căci cum de oameni străin de la sute de kilometri depărtare vin și mărturisesc despre pruncul ei deja că este rege. Magii sunt anunțați de îngerul Domnului să nu se întoarcă la Irod, ca nu cumva acesta să afle unde e pruncul.
- După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi fugi în Egipt şi stai acolo până ce-ţi voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să-L ucidă.
Așa l-au întâmpinat oamenii pe Domnul în această lume: La han nu mai era loc pentru ei, și au stat în acea noapte în grajd, iar alți căutau să-L omoare. Îngerul spune lui Iosif să plece în Egipt și să stea acolo. Parcă sună foarte cunoscută această plecare în Egipt, nu? Iosif, fiul cel mic al lui Iacob (zis și Israel), al 11-lea lui fiu, este vândut de frații lui din invidie către un boier din Egipt ca sclav. Din sclav Iosif ajunge mâna dreaptă a Faraonului, și are toată puterea în Egipt. Faraon dându-i toată puterea economică și făcându-l ca și el de mare și puternic, după ce Iosif i-a tâlcuit un vis care prevestea 7 ani agricoli foarte bogați și 7 ani de mare secetă. Iosif își aduce peste ani de zile toată familia în Egipt și le dă casă fiecăruia. Iar familia lui care a intrat în Egipt cu vreo 70 de suflete peste 450 de ani aveau să iasă 2 milioane din Egipt.
Iosif intră ca sclav și ajunge rege în Egipt. Iisus intră ca un fugar în Egipt, dar avea să iasă și peste puțin timp să intre în Israel și să se facă cunoscut întregii lumi ca Împăratul Cerurilor. Iisus urmează același traseu ca și poporul pe care l-a creat prin Avraam. Iese din Canaan merge în Egipt și intră iarăși în Israel.
Multe taine sunt în toată viața lui Iisus…. dar e nu e vremea aici.
- Şi sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul şi pe mama Lui şi a plecat în Egipt.
- Şi au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus de Domnul, prin proorocul: „Din Egipt am chemat pe Fiul Meu”.
- Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte şi, trimiţând a ucis pe toţi pruncii care erau în Betleem şi în toate hotarele lui, de doi ani şi mai jos, după timpul pe care îl aflase de la magi.
Când îngerul îi apare lui Iosif să-i spună să plece în Egipt, nu-i zice că-i va însoți. Ci îi spune pur și simplu să ia pruncul și pe Preacurata și să plece în Egipt. De ce nu-i însoțește? Zice Sfântul Ioan Gură de Aur, că aveau în mijlocul lor pe Acela care schimbă ordinea lucrurilor în întreaga lume. Aveau cu ei pe Creatorul, pe Cel ce ține în mână toate. Aveau cu ei pe Cel căruia i se supun toți și toate, și nimic nu e mai presus de puterea Lui.
Irod, văzând că magii l-au înșelat și simțindu-și tronul amenințat de un prunc care va crește mare într-un viitor apropiat, hotărăște să omoare pe toți pruncii de parte bărbătească din ținutul Betleemului… până în 2 ani… o marjă destul de mare, ca să fie sigur că acest prunc-rege nu scapă.
Nu se știe exact câți prunci au fost omorâți. Numărul de 14.000 de prunci trecuți în calendar e unul foarte mare… Oricum ar fi, omorârea pruncilor a fost un masacru… un gest de multă cruzime al lui Irod. Iată ce face iubirea de slavă lumească! Iată până unde se ajunge! Mândria, iubirea de slavă și iubirea de bani, orbește sufletul și-l face capabil de multe rele.
De ce a îngăduit Dumnezeu să moară acești prunci pentru El? Sunt unii oameni deranjați de faptul că Dumnezeu a permis ca acest masacru să aibe loc, pentru ca viața Dumnezeu-Omului Iisus Hristos să fie salvată. În primul rând, nu pruncul a fost de vină pentru răutatea lui Irod. Cauza masacrului stă în răutatea acestui om, nu în fuga lui Iisus în Egipt. În al doilea rând, Dumnezeu a îngâduit lui Irod să facă acest rău, și nu doară că l-a îngâduit, dar a și profețit acest masacru prin profetul Ieremia.
18: “Atunci s-a împlinit ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul: „Glas în Rama s-a auzit, plângere şi tânguire multă; Rahela îşi plânge copiii şi nu voieşte să fie mângâiată pentru că nu sunt”.
Spune Sf. Ioan Gură de Aur că atunci când Dumnezeu îngăduie să se întâmple un așa mare necaz asupra unui om, atunci cu siguranță asta îi va fi spre iertarea păcatelor. Dar pruncii erau fără păcat, iar această moarte brutală le-a adus lor cunună în ceruri. Acești prunci omorâți de Irod sunt mucenici ai lui Hristos. Și stau în ceata mucenicilor alături de ceilalți martiri ai Bisericii noastre. De aceea îi și pomenim în calendarul Bisericii Ortodoxe.
De ce s-a vărsat atât de mult sânge la venirea lui Iisus? Ca să se arate că dacă s-ar fi vărsat tot sângele pruncilor nevinovați de pe pământ, nu s-ar fi putut șterge mulțimea păcatelor omenității. Numai sângele lui Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul aduce izbăvirea și curățirea de păcate omului.
O picătură din sângele lui Hristos nu face cât sângele întregii lumi.
De ce se spune că Rahela plânge? Rahela era mama lui Veniamin, unul din cei 12 fii ai lui Iacob (Israel), iar teritoriul Betleemului a ajuns să fie împărțit la sosirea în Canaan neamului lui Veniamin. Iar Rahela chiar a fost înmormântată lângă Betleem. La fel localitatea Rama este tot din ținuturile lui Veniamin.
De aceea, când se spune că „Glas în Rama s-a auzit, plângere şi tânguire multă; Rahela îşi plânge copiii „, e ca și cum Rahela ar fi denumită mama (strămoașa) copiilor din acele teritorii…
- După moartea lui Irod, iată că îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif în Egipt,
- Şi i-a zis: Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui şi mergi în pământul lui Israel, căci au murit cei ce căutau să ia sufletul Pruncului.
- Iosif, sculându-se, a luat Pruncul şi pe mama Lui şi a venit în pământul lui Israel.
- Şi auzind că domneşte Arhelau în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut să meargă acolo şi, luând poruncă, în vis, s-a dus în părţile Galileii.
- Şi venind a locuit în oraşul numit Nazaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că Nazarinean Se va chema.
Iisus se naște în Betleem dar revine după câțiva ani să locuiască în Nazaret. În acest fel, aruncă asupra vieții lui o perdea de mister. Căci când va fi adult, și când le va spune că El este Mesia, oamenii nu-L vor crede, zicând că „din Nazaret poate fi ceva bun?”
Adică nu zic nimic profeții de un Mesia din Nazaret, nici măcar de un profet. Prin urmare, acest Iisus nu poate fi Mesia, se gândeau cei care au trăit în vremea Lui. Dar Domnul Le-a arătat prin fapte că El este Mesia și le-a și zis-o clar, dar nu L-au crezut. Cam acesta este episodul nașterii povestit de Evanghelistul Matei.
(Claudiu Balan)